Devotat trăirii autentice: Bucuria în încercare

Devotat trăirii autentice: Bucuria în încercare

2023-11-19 · Iacov 1:2-4

Cu toții înfruntăm diverse încercări, dar numai cei care răspund cu bucurie cresc în maturitatea creștină în urma lor

Probabil că, la un moment dat în viața voastră, cu toții ne-am să dorit să fim ca altcineva. Când eram prunci eram fascinați de anumite calități supra-omenești pe care personaje precum Superman, Spider Man le manifestau spre binele tuturor. Ne doream să ajungem ca ei și să fim eroi pentru niște oameni. Chiar și pentru o zi.
Sau poate că eroii înspre care privim cu admirație, dorind să le urmăm exemplul, nu sunt atât de departe de noi. Poate că acești eroi sunt părinții noștri, mama și tata, bunicii noștri, care în ciuda adversităților vieții, au manifestat o dârzenie și determinare de fier pentru ca noi să fim azi cine suntem. Ca noi azi să putem crede în Dumnezeu.

Dar ceea ce nu luăm în considerare, ceea ce nu ne trece prin minte, ceea ce adesea neglijăm în gândirea noastră sunt durerea, suferința și dificultățile pe care au trebuit să le experimenteze pentru a deveni acel bărbat sau acea femeie evlavioasă.

ANCORARE ÎN CONTEXTUL PASAJULUI BIBLIC

Tocmai lucrul acesta este avut în vedere de Iacov la începutul scrisorii lui. Credincioșii evrei din întreaga lume romană se confruntau cu mari dificultăți în viață.
Și-au părăsit locul de baștină ca urmare a persecuției ce a început o dată cu uciderea lui Ștefan. Viața lor atât în propria țară, cât și departe de casă nu era una liniștită. Sufereau procese nedrepte venite din partea administrației locale, sufereau pierderi de pământ, pierderi ale veniturilor – nu erau în siguranță.
Aceste încercări ale credinței, adversități, sfâșiau primele biserici, deoarece credincioșii cedau presiunilor venite din exterior.
Cum răspundeau ei la această lume dificilă?
Problemele cu care acești credincioși evrei s-au confruntat în biserică au apărut și ca urmare a răspunsului dat de credincioși în mijlocul încercărilor: dezbinarea, favoritismul, luptele interne.

DEZVOLTAREA SUBIECTULUI

•  Ce știm noi despre încercări
•  Rolul pe care bucuria, ca răspuns, îl are în economia încercării
•  Semnificația bucuriei ca răspuns în

față de încercare

A. Ce știm noi despre încercare
Definire.

•  O dificultate, o adversitate care apare în cursul vieții;
•  Iacov vorbește despre felurite încercări încercând să arate diversitatea lor.

Componentă integrantă a vieții pentru un creștin.

•  Iacov folosește expresia când treceți sugerând că e doar o chestiune de timp. Psalmii 11:5 – “Domnul încearcă pe cel neprihănit…” F.A. 14:22 – “…el îi îndemna să stăruiască în credință și spunea că în Împărăția lui Dumnezeu trebuie să intrăm prin multe necazuri.”

Are rolul
scopul de a ne forma
transforma
consolida caracterul.

•  Necreștinul înfruntă greutățile și suferințele cu scopul de a scăpa și a-și vedea mai departe de viață.
•  Creștinul înfruntă, la rândul lui, greutățile și suferințele dar cu scopul de a beneficia de ceea ce Dumnezeu poate realiza prin ele.

B. Rolul pe care bucuria, ca răspuns, îl are în economia încercării
Dumnezeu se va folosi de încercări pentru a finaliza ceea ce El a început, Filipeni 1:6b. "Cel care a început în voi o lucrare bună o va desăvârși până în ziua lui Isus Hristos." Unul dintre marile instrumente din atelierul de sfințire al lui Dumnezeu sunt încercările – ele își vor îndeplini scopul atunci când alegi să reacționezi cu bucurie în fața dificultăților.
Cu toții ne luptăm cu încercările, dar numai cei care răspund în Duhul cu bucurie beneficiază de pe urma acestora – un caracter matur. Atitudinea determină rezultatul.

C. Semnificația bucuriei ca răspuns în

față de încercare
Oare Iacov și-a ieșit din minți: "să le privim cu toată bucuria"? Unii dintre cititorii lui Iacov și-au pierdut casele!
Răspunsul normal la încercări nu este bucuria. Trebuie să faci o alegere pentru a înfrunta încercările cu bucurie.
Această bucurie nu e sinonimă cu veselia sau fericirea. Iacov nu ne cheamă la manifestarea unei emoții, ci ne cheamă la un mod de a fi. O atitudine de mulțumire profundă.
John MacArthur spune: ”Bucuria este o recunoștință interioară profundă și permanentă față de Dumnezeu pentru bunătatea Sa, care nu este diminuată sau întreruptă atunci când circumstanțe mai puțin dezirabile pătrund în viața cuiva.”

CONCLUZII

•  Creștinul participă la formarea caracterului matur prin hotărârea de a manifesta bucurie în adversitățile vieții.
•  Cu toții înfruntăm diverse încercări, dar numai cei care răspund cu bucurie cresc în maturitatea creștină în urma lor. Prin hotărârea de a manifesta bucurie în adversitățile vieții sunt lucrător împreună cu Dumnezeu în vederea formării, transformării și consolidării caracterului matur.

Nu se poate percepe parcurgerea unei astfel de etape în absența Scripturii și a rugăciunii:
a. Scriptura având rolul de a mă conștientiza
a contura voia lui Dumnezeu indiferent de sezoanele vieții;
b. Rugăciunea având rolul de a pune toate frământările, durerile, capitularea împreună cu voia Lui Dumnezeu, căutând să mă supun în toate.